Ancöi l'è e i sun e ure
Stella inattivaStella inattivaStella inattivaStella inattivaStella inattiva
 

 

 

T R I L Ü Š A N D U

Suneti in Ventemigliusu

arrepigliai da l’opera in Rumanescu de Trilüssa

 

    I sonetti composti, in Romanesco, da Carlo Alberto Salustri, sotto lo pseudonimo di Trilussa, a cominciare dal 1890, in una produzione che si è conclusa nel 1950, con la sua morte; sono un ritratto dell’umanità di quegli anni, con quei personaggi coloriti, precisi e diligenti che conservano sia le mollezze che le sofferenze del periodo.

    Il loro ruolo, comunemente umoristico o satirico, concede a Trilussa di essere un poeta ironico e sentimentale, al tempo stesso. Sovente, egli ricorre alla favola esiodica per definire i caratteri umani, traendoli fuori di continuo, indiscutibilmente.

    La compiacente sonorità dei versi romaneschi si combina assai bene alla cadenza del Ventemigliusu, tanto che è sufficiente adeguare i termini e le glosse, negli inevitabili differenti modi d’esprimersi, per ottenere rime scorrevoli e coerenti.

 

Le sette tavole a pastello encaustizzato, le ha realizzate, dal 1995 al 1999, il grande artista Mario Donizzetti, di Bergamo.

                                                                                                           LINK

 

=================================================================

I SETE PECAI

I sette vizi capitali

 

 

CARESTÌXE

Avarizia

Òn cunusciüu in ricu, iscì in po’ vegliu

ma carestiusu fina a in puntu tale

ch’u sta’ a mirà i sou sodi drente au spegliu

pe’ vié arradugiasse u capitale.

 

Alura u dixe: - Cheli i dagu via

perché ghe fassu d’a beneficensa;

ma ‘sti chi ancu’ m’i tegnu, pe’ prüdensa ... -

E u li rastrema int'a scrivania.

 

 

 

PAUTRUNÌXE

Accidia

Int’in giardin, in vagabundu u dorme

standu acuciau pe’ terra, cume in mügliu,

che mancu se ne descunusce e furme.

 

Passa ina gardia : - Alò ! - dixe - Camina ! -

Chelu u se desmüglia e u gh’arrespunde: - Bravu !

Ti m’adescìi pe’ tempu !  M’assonavu

che stavu a travaglià drente a in’üxina ! -

 

 

ENVÉGLIA

Invidia

Insc’i meiximi scařin d’a Geixa Granda

se ve’ in strupiàu ch’u porse a büsciureta

e ina veceta ch’a destende a man.

 

Ciache menütu u storpiu u dixe:

- Meteve a man insci'u cö pe’ in’infelice

ch’i sun trei giurni ch’u nu’ l’à mangiau ... -

E a vecia a ghe burbota: - Esagerau ! -

 

 

EMPÜRSÌXE

Ira

Lidia, a l’è nevrastenica, e a nu’ taixe

e candu semu in rüsa, pe’ in pagliüssu,

a se da’ i pügni in testa, fandu aspressu,

percosa au sa’ che lolì u m’adespiàixe.

 

Mì ghe digu: - Statene brava, mola lì

che ti pöi fate ma’, caru cö santu ... -

Ma ela a fa’ ancu’ pezu, cuscì tantu

che ancu’ caicün gh’u dagu fina mì.

 

 

 

GRUMANDÌXE

Gola

U poverelu u l’è sciortiu da’ l’ostu

e u mira u fagutin ch’u l’à, d’i avansi:

- Uh, che de roba !  Gh’è da fa’ trei pransi !

Ancöi gh’è da mangià cume in scignuru ... -

 

Carne, pesciu, insařata, cun d’u brùssu ...

Gh’è tütu, in po’ tütu mescciàu: e lì int'u mezu

gh’è fina in babà â crema. ... E u poverelu,

ben, ... u l’à incumensau propiu da chelu.

 

 

CUNCÜPIXE

Lussuria

A Venere, cuverta da ina cianta

ch’a ghe serve da paraigu candu ciöve,

a l’è tüta nüa: nüa tüta canta

liscia, pulita, lüstra ... Ma però,

 

a in çertu puntu, nu’ ve digu duve,

gh’è scritu: “Checu Pansa d’ani ötanta.

Nervia, ... sei mazu növeçentunöve ...”.

Cos’u vurreva Checu ?  Mì nu’ u so’ ...

 

 

GNÀRRA

Superbia

A barunessa a l’é bela e a gh’à in gran nome,

però a gh’à tropa gnàrra: e, féghe caixu,

candu a salüa a ghe fa’ ina grimàsa ... cume

... a gh’avesse a spüssa suta u nasu.

 

A dixe ch’a l’è aristucratica e se ve’,

a l’è de famiglia antiga, e cumpagnìa ...

ma ‘sa grimàsa ... Na’, nu’ pösciu increde

che i antenai i fasse ... st’arrescìa !

 

 

 

A  LIBERTÀ

La libertà

- Cos’à l’è a Libertà ?  Avù t’u spiegu:

- dixeva Menepigliu a Menefregu -

A libertà d’in populu a l’è cumpagna

a l’aiga ch’a ven zü da ina muntagna.

Se ti a lasci passà duv’a vö andà,

a se sciurica int'a scciümaira e u ma’:

ma se gh’é chi la’ ghida e u l’arredüxe

e u l’incanařa zü versu l’üxina,

cum’a l’arriva a smöve ina türbina

a vegne forsa e a se trasfurma in lüxe -.

 

- Bela scüverta !  Grassie d’u cunsegliu !

- responde Menefregu a Menepigliu -

Ma candu l’aiga a l’à smuvüu, in camin,

ina çentrale eletrica o in müřin,

s’à canta o s’à mungugna nu’ l’é ma’

lasciàghe in po’ de sfögu versu u ma’-.

 

 

I  VECI

I vecchi

Çerti Craveti i gh’àn ditu a in Cravun:

- Che bele corna !  I nu’ se sun mai viste !

Perché i te sun cresciüe a turtigliun ?

- ‘St’afaire chi dapöi u saverè

- u gh’à ditu u Cravun - Se Diu u v’assiste,

da grandi ... becchi, aiscì vui u vegniré -.

 

 

U  SPAVENTU

Lo spavento

In Ratu traspurtau int’in desertu

drentu u bagagliu d’ina caruvana,

a mezanöte u l’è sciortiu a l’auvertu:

ma ina sciumbria, sciortia d’int’ina tana,

a l’à faitu suspeità d’esse scüvertu.

 

- Chi va’ la’ ? - u ghe fa’ u Ratu. Ditu faitu

gh’è staitu in rüzimentu: - Sun u Leun.

Co’ ti ressauti a fa’ ?  Ti vegni matu ?

- Uh ! - u ghe fa’ u Ratu - scüsa l’emusciun,

ma sai, ti me sei aparesciüu in gatu.

 

 

A PUIRA

La paura

- Sun curagiusu e forte !

- dixe in Cavalu au Mü - e vagu in campu

ben cin de fede e léstu cum’in lampu,

tütu cuntentu de desfià a morte !

 

Se arriva caiche bàla ch’a m’amassa

sagrifegu a mei vita vurrenté

pe’ fa’ sci’ in modu de cunservà a rassa.

 

- Acapisciu, - à ditu u Mü -

Ma, de lì là, mì aiscì, següru,

candu de fronte au periculu recülu,

a modu mei, nu’ l’amantegnu a rassa ?

 

 

L’AUTUMOBILE

E A SOUMÉTA

L’automobile e la somara

- Rutadecolu ! - a Soumeta a gh’à rüsau

int’u ve’ in’Autumobile a benzina

- Duve ti passi tü nasce in maixélu !

Ti ài desbielàu in can, ina gaglina,

in porcu, ina papura, in pulastru ...

Povere bestie ! ... Che carnefeixina !

Che burdelu ti fai ! ... Rutadecolu !

 

- Nu’ parlà tantu, murru de mumìna !

- gh’a respundüu füriusa l’Autumobile -

Se ve’ che a purve e u sbrüfu

d’u stantüfu i t’àn in po’ imbalurdiu !

Nu’ ti sai che candu curru gh’òn a forsa

de çentu e ciü cavali ? ... E co’ ti increi

che chi vö fa’ carriera u se fa’ scrüpulu

de cheli ch’u s’atröva in mezu a pei ?

Mì curru e me ne gratu, e fa’ nu’ lasciu

che ina bestiassa ignobile, ti vei,

a s’azarde a mancame de respeitu !

 

E int’u di’ ‘ste parole l’Autumobile

cuscì tantu cařù a l’à atissau

che u muture, ingurfàu, u gh’é scciupàu.

Alura a scangia ton. A dixe: - E avura ?

Chi m’arrebelerà fina au depoxitu ?

Oh ! Amiga mei, ti capiti a prupoxitu,

ti a pöi sarvà ... tü sula a sitüasciùn ...

 

- Vegnu - a gh’à ditu l’Ase - e me cunsula

che çentu e ciü cavali a l’ucaxiun

i l’àn besögnu d’ina Souma sula !

 

 

L’UNESTÀ  D’A

MAIREGRANDA

L’onestà di mia nonna

Me’ mairegrande a l’à pigliau mariu.

Ma a nu’ l’à faitu miga cume tante

che dopu pocu i gh’àva za’ l’amante ...

Pe’ çincant’ani, a nu’ l’à mai tradiu !

 

Ma, pa’ che in giurnu, in veciu ben despostu,

ch’u ghe vurreva fa’ da spasimante,

u gh’àge ditu: - Ve dagu ‘stu brilante,

se vegniré a pigliaveřa int’in postu.

 

In’autra, au postu sou, pö acapità,

a gh’avereva ditu: - Mì sun prunta. –

Ma a mairegrande a nu’ gh’é miga andà;

 

maiciü, ... a gh’à ditu: - Stévene luntan ...

Tantu che avura, cand’a l’è che â conta

ancu’, ... sustrandu, a se ghe morde a man !

 

 

 

Scampoli

 

Ciàche föglia ch’a möira o ch’a se perda

a rénde a vita a in’autra föglia verda.

 

 

Candu l’auxélu in gagia u fa’ in gurghézu

u da’ grassie au Scegnù ... ch’u nu’ sta’ pezu.